FESTINA LENTE – CU PAȘI SIGURI SPRE O REFORMĂ A CONSTITUȚIEI

de Mihnea Mihai

www.cristian-bucur.ro

”Festina lente” – grăbește-te încet, așa se intitulează apelul semnat de zeci de profesori și specialiști în drept, alături de reprezentanți ai societății civile și de Rezist Zürich. Apelul, adresat senatorilor și deputaților din Parlamentul României avea în vedere graba cu care se dorește modificarea Constituției României: cele două propuneri de modificare a legii fundamentale ar urma să fie discutate și adoptate în următoarele luni, astfel ca în timpul alegerilor prezidențiale ele să poată fi aprobate de alegători în cadrul unui referendum.

În apel se spune explicit :

”Revizuirea Constituţiei este un subiect de interes public major oriunde în lume. Orice modificare adusă arhitecturii constituţionale a statului are un impact substanțial asupra raporturilor instituţionale dintre autorităţile publice și, invariabil, asupra societății în ansamblul său. Din acest motiv, în opinia semnatarilor acestui apel, este necesară o dezbatere chibzuită, deopotrivă fundamentată științific și transparentă, cu privire la modificările constituţionale care se află acum pe agenda Parlamentului României.

În acest context, dictonul latin „grăbeşte-te încet!” este perfect aplicabil. În spațiul public, au fost aduse critici practicii abuzive a legiferării prin ordonanțe, știut fiind faptul că „graba strică treaba.” Nu ne permitem luxul ca aceeaşi critică să umbrească însuşi procesul de revizuire a Constituției prin care se caută cele mai bune soluţii constituţionale pentru corectarea mecanismului de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.”

Rar se întâmplă ca un asemenea apel să-și dovedească utilitatea atât de rapid. Sprijinul nesperat vine de la o instituție a cărei credibilitate a fost afectată masiv în ultimii doi ani. Curtea Constituțională a României (CCR), a cărei imparțialitate a fost pusă de nenumărate ori la îndoială în ultima vreme, decide că excluderea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție nu poate figura în Constituție, fiind neconstituțională. Motivele pentru care decizia Curții este privită critic vin exact din atitudinea partinică pe care această Curte a adoptat-o în cazul altor decizii luate. De această dată, decizia Curții este însă luată în unanimitate, inclusiv cu voturile unor judecători a căror imparțialitate nu a fost niciodată pusă în discuție.

Avocata Elenina Nicuț, cunoscută pentru victoriile în instanță contra CCR, explică pentru Radio Europa Liberă motivația Curții:

”Curtea a arătat că Parlamentul este singurul care poate stabili prin lege cum se acordă amnistia și grațierea. Dacă se suprima prin Constituție dreptul unui condamnat la fapte de corupție de a fi amnistiat sau grațiat se producea o diferențiere de plano, o discriminare în raport cu ceilalți infractori condamnați.”

Deci una dintre întrebările asupra cărora s-a votat la referendum trebuie reglementată prin lege de către Parlament și nu direct prin Constituție. La prima vedere poate părea că CCR încearcă să submineze suveranitatea poporului, manifestată prin referendum. Din punctul meu de vedere, lucrurile nu stau chiar așa.

Ceea ce CCR spune este că modul de punere în practică a cererii legitime a poporului de a nu avea corupți amnistiați și grațiați este la nivel de lege și nu la nivel de Constituție. Votul românilor asupra fondului problemei rămâne valabil. El transmite tuturor politicienilor un mesaj incontestabil anticorupție. Desigur că se poate pune întrebarea ce este de făcut când ai o majoritate parlamentară susținătoare a politicienilor cu probleme penale? Cum garantezi că acei parlamentari nu vor da amnistii și grațieri în interes de grup?

Răspunsurile, cred eu, sunt simple. Primul punct ar fi ca poporul suveran să-și manifeste respingerea politicienilor cu afinitate pentru corupți la toate tipurile de alegeri. Cu alte cuvinte, să voteze responsabil și să nu mai considere că poate taxa politicienii prin absență de la vot. În fond, absența la votul din 2016 a fost determinantă pentru felul în care a ajuns România astăzi. Al doilea punct ar fi o reformă a CCR, cu scopul depolitizării și, mai ales, a recredibilizării instituției. Mă întreb chiar dacă o asemenea reformă a CCR nu ar fi trebuit să fie și ea parte a propunerilor de modificare a Constituției.

Moment în care îmi revine în minte apelul de acum câteva zile: ”Festina Lente” – grăbește-te încet. Haideți să ne grăbim încet și să regândim Constituția României în mod serios și responsabil. Țara și mai ales cei care au ieșit la proteste în ultimii doi ani și jumătate o merită din plin.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *