Votul prin corespondență – bilanț după primul tur al alegerilor prezidențiale

Către: Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral pentru votul în străinătate

Stimate doamne, stimați domni,

Cu ocazia primului tur al alegerilor prezidențiale, cetățenii români din străinătate au avut pentru a doua oară posibilitatea de a vota prin corespondență. Acest mecanism de vot, obișnuit în democrațiile mature, dar încă nou în România, a avut o rată de răspuns care necesită, din punctul nostru de vedere, o analiză aprofundată. Scopul acestei analize este îmbunătățirea ratei de răspuns la următoarele alegeri. Pe termen mediu, aceasta va duce la credibilizarea acestui mecanism de vot și la reducerea necesarului de secții de votare.

Conform site-ului www.votstrainatate.ro, la data de 15 septembrie 2019 se înregistraseră 41.003 de persoane pentru votul prin corespondență. Conform site-ului https://prezenta.bec.ro/prezidential10112019/abroad-precincts au fost înregistrate 25.189 de voturi prin corespondență valide. Aceasta reprezintă un procent de 61.43% din numărul de înscrieri.

Dorim să vă adresăm în temeiul legii 544/2001 următoarele întrebări, cu scopul identificării punctelor care pot duce la o îmbunătățire a ratei de răspuns la următoarele alegeri.

1.) Câte dintre cele 41.003 de cereri de înscriere au fost declarate valide după analizarea documentelor?

2.) Câtor persoane le-au fost trimise plicurile cu buletinele de vot prin poștă recomandată?

3.) Câte din plicurile trimise prin poștă recomandată au fost returnate până la data primirii acestei cereri, deoarece destinatarul nu a putut fi identificat sau găsit la adresă?

4.) Câte plicuri cu votul prin corespondență au ajuns la secțiile de votare după expirarea termenului limită? Câte dintre acestea  fuseseră trimise la misiuni diplomatice și câte în țară?

5.) Pot fi identificate pe baza listei de înscrieri persoanele care au primit plicul cu votul prin corespondență și care nu l-au returnat către secțiile de votare? Dacă da, există o bază legală pentru a le trimite un chestionar legat de motivul netrimiterii plicului cu votul?

De asemenea, dorim să menționăm următoarele probleme cu care s-au confruntat alegătorii prin corespondență, în ideea ca la scrutinurile viitoare îmbunătățirile să contribuie la un vot prin corespondență mai simplu.

1.) Adăugarea cuvântului To la destinatar, pentru că sistemele poștale automate de recunoaștere a adreselor, folosite în străinătate, nu înțeleg semnificația cuvântului “destinatar”. Întrucât ambele etichete (destinatar și expeditor) au aceeași poziție pe plic și sistemul de triere automat nu a identificat destinatarul corect, plicurile au fost întoarse către expeditor. O simplă menționare destinatar/to în loc de destinatar ar evita problema returnării greșite a plicurilor.

2.) Sigiliile trimise sunt foarte ușor de rupt de-a lungul liniei punctate, atât la desfacere , cât și la aplicarea pe plic, făcând plicul susceptibil de a fi anulat. Propunem în acest caz înlocuirea sigiliilor cu unele mai fiabile, la care riscul de rupere involuntară să fie mai scăzut.


În calitate de români cu reședința în străinătate și de cetățeni implicați în organizarea procesului electoral în comunitățile noastre, considerăm că votul prin corespondență este un instrument esențial și o alternativă binevenită la secțiile clasice de vot. Ne temem însă că o rată redusă de răspuns nu contribuie la credibilizarea atât de necesară acestui instrument electoral încă insuficient cunoscut cetățenilor.

Cu stimă și speranța unei rate de răspuns mult îmbunătățite la următoarele alegeri.

Asociația “Rezist Zürich” 

Rezistenta din Diaspora

Rezist WMW 

Rezistăm și la Paris 

Rezist San Francisco

Rezist Lyon

Foto credit: Rezist WMW

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *