Summitul de la Sibiu în presa germană

La bune și la rele: cel mai mic numitor comun. Negocierile pentru pozițiile de vârf au început.

www.cristian-bucur.ro

de Mihnea Mihai

Summitul de la Sibiu a readus România în atenția presei germane. Rezist Zürich a relatat deja despre materialul programului public de știri ARD Tagesschau din dimineața zilei de 9 mai.

După încheierea summitului, prestigioasele publicații Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) și Der Spiegel au dedicat ample analize evenimentului de la Sibiu. În cazul Frankfurter Allgemeine, analiza este scrisă de cei doi corespondenți ai ziarului din Bruxelles: Hendrik Kafsack (economic) și Michael Stabenow (politic, acreditat pe lângă NATO și UE), aflați al Sibiu cu ocazia evenimentului.

Fotografie de familie, summitul de la Sibiu. Foto credit: presidency.ro

”La Sibiu, liderii UE fac toate eforturile pentru a demonstra unitate. Dar poate UE să găsească un numitor comun în punctele importante?” – se întreabă, încă din titlu, corespondenții FAZ.

Pentru președintele Iohannis, remarcă ziariștii de la FAZ, totul se petrece conform planului: întâlnirea de la Sibiu, organizată la sugestia lui Jean-Claude Juncker pentru a-l întări pe președinte în lupta internă cu PSD, este absolvită de acesta din urmă cu siguranța unui meci pe teren propriu.

Scopul inițial al summit-ului era încheierea unei discuții paneuropene despre rolul și țelurile Uniunii după Brexit. Declarația finală, remarcă FAZ, este însă o declarație la cel mai mic numitor comun. Criticii spun chiar că Uniunea nu se poate pune de acord pe teme importante, cum ar fi protecția mediului și migrația. Cancelara federală Merkel subliniază că, în ciuda diferențelor politice, toți partenerii consideră că acțiunea în comun este preferabilă, atât intern, pentru a asigura pacea și prosperitatea, cât și extern, pentru a promova valorile europene.

Summitul, relatează FAZ, este umbrit de conflictul intern dintre președinte și guvernul PSD, căruia i se reproșează dezinteres în continuarea luptei anticorupție. De asemenea, tema Brexit îi ajunge din urmă pe participanții la summit. Deși premierul britanic, doamna May, nu a fost binevenită, ministrul britanic pentru Brexit Stephan Barclay, folosește conferința de presă pentru a reproșa UE încetineală și a prezenta un proiect britanic de politică externă și de apărare comună cu UE post Brexit.

Din partea a trei lideri importanți ai Uniunii vin proiecte de reformă care trec mult peste declarația de la Sibiu: președintele Macron dorește o UE neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, cancelarul austriac Kurz dorește o micșorare a Comisiei UE și o modificare a tratatelor, iar prim-ministrul olandez Rutte dorește sancțiuni clare pentru membri care nu respectă regulile. Cancelara Merkel vine și ea cu propunerea ca întâlnirile informale ale șefilor de stat și de guvern UE să aibă loc la fiecare două luni pentru a impulsiona procesul de decizie. Din toate aceste motive, la Sibiu nu se iau decizii mai importante. După alegerile europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, va veni cu o propunere de agendă strategică pentru perioada 2019-2024 care se va concentra mai mult pe politica externă decât pe protecția mediului sau pe reforma instituțiilor.

Urmare a acestei situații, discuțiile se poartă mai degrabă în jurul ocupării celor patru poziții europene ce se vor elibera în curând. Pe lângă mandatul președintelui Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, trebuie ocupate pozițiile de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, de președinte al Consiliului European și de președinte al Băncii Centrale Europene. Articolul publicat de ”Der Spiegel” reflectă practic doar acest aspect al discuțiilor de la Sibiu, descris de altfel și de jurnaliștii de la FAZ

Planul lui Donald Tusk este de a se pune de acord asupra liniilor directoare pentru ocuparea pozițiilor. În final se urmărește negocierea unui ”pachet” care să echilibreze toate aspirațiile: origine națională, apartenență politică și echilibru între bărbați și femei. Subiect de discuții controversate este de asemenea rolul candidaților desemnați drept de Spitzenkandidat – un fel de capi de listă informali în lipsa unor liste transnaționale comune pentru alegeri. În timp ce mare parte dintre europarlamentari insistă, conform ”Der Spiegel”, ca viitorul președinte al Comisiei să fie ales doar dintre parlamentarii Spitzenkandidat, prim-ministrul luxemburghez și președintele Macron se opun, motivând în parte decizia prin lipsa existenței unor liste electorale transnaționale. Șefii de stat și de guvern nu sunt pregătiți să renunțe la rolul lor în decizia de numire al unui nou președinte al Comisiei.

Cel puțin, remarcă ”Der Spiegel”, tema schimbărilor climatice a fost abordată în cadrul discuțiilor din primăria sibiană. Dar și acolo, ca și în multe alte puncte, declarația finală a summitului rămâne vagă: ”Vom fi împreună la bine și la greu”. Deși, dacă ne uităm strict la deciziile de ocupare a unor poziții europene, acest lucru nu pare să fie valabil.

Articolele original sunt aici și aici .

Comments

  1. Mircea

    Foarte bun materialul!

    —sidenote— ar trebui să schimbați fontul, folosiți un Serif de la Google Fonts, cel curent nu suportă diacritice românești.

    1. Post
      Author
      Mihnea Mihai

      Vă mulțumim mult pentru apreciere. Practic articolul rezumă două articole foarte consistente, dintre care cel de la FAZ mi se pare că analizează mai în profunzime. De altfel FAZ își trimite ambii corespondenți de la Bruxelles să relateze din Sibiu.

      Legat de font aveți perfectă dreptate :). Este pe to do list la noi și ne vom ocupa de el. Poate nu atât de repede cât am dori, dar nu uităm.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *