PUNCT OCHIT la Rezist Zürich – cu Mihnea Mihai III

Foto credit: Daniel Schmid

de Mihnea Mihai

Nu ne mai faceți de râs prin străinătate

Cred că orice protestatar din diaspora a auzit din partea conaționalilor noștri cuvintele din titlu. Speriați de o pierdere ireparabilă de prestigiu, concetățenii noștri, majoritatea din țară, ne roagă imperativ să măturăm mizeria sub preș ca să fie totul frumos când vin străinii să ne vadă.

Dar cum arată făcutul de râs în străinătate, ne veți întreba? Să deschidem ziarele și să vedem.

Cel mai prestigios cotidian de limbă germană, Neue Zürcher Zeitung, publică în ediția din 7 februarie 2019 un articol despre cunoscuta fostă șefă a DNA, Laura Codruța Kövesi. ”Guvernul României se teme de revenirea șefei anticorupție concediate sub steagul UE”, titrează cotidianul elvețian sub semnătura lui Andreas Ernst. Și primul paragraf începe chiar așa ”În guvernul României s-a răspândit teama.”

De ce s-ar putea teme oare un guvern, se va întreba cititorul nostru? Cel mai promițător candidat pentru funcția de Procuror General al UE este tocmai Laura Codruța Kövesi, șefa demisă a DNA. Ea ar putea continua din poziția ei nouă de la Bruxelles ancheta împotriva lui Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților, acuzat de deturnarea a 21 de milioane de Euro din fonduri europene.

Laura Codruța Kövesi, foto credit DNA via NZZ

Cititorul tipic al NZZ nu este dintre cei care generalizează repede și greșit. Nu îi va considera pe toți românii corupți, dar înțelege că în România corupția la nivel înalt este o problemă serioasă. Iar doamna din imagine, care a combătut această corupție, a ajuns printr-o selecție de specialitate prima pe o listă scurtă, înaintea colegilor ei germani și francezi.

Orice țară s-ar simți mândră de o asemenea reușită profesională – așa gândește cititorul nostru. Dar iată, Guvernul României luptă împotriva acestei reușite. Și asta chiar prin ministrul justiției, Tudorel Toader. Cu ce succes? Să-l lăsăm pe autor să ne spună:

În numirea Procurorului General al UE se pronunța Parlamentul European și Consiliul Justiție și Afaceri Interne format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.
Este foarte posibil ca, în mod paradoxal, această campanie românească împotriva lui Kövesi să ajute candidaturii ei, deoarece teama oficialilor români pare un indicator al eficienței lui Kövesi. Cel puțin în Parlamentul European, nominalizarea ei ar trebui să treacă fără probleme.

https://www.nzz.ch/international/rumaenien-laura-codruta-koevesi-spitzenkandidatin-fuer-eu-generalst-ld.1457604

Imaginea cu care rămâne cititorul elvețian este grăitoare. Pe de-o parte , Laura Codruța Kövesi, a cărei profesionalism și eficiență sunt recunoscute pe plan internațional. De cealaltă parte, Tudorel Toader, orchestratorul unei campanii de denigrare a candidatei din propria țară. Iar campania, în mod paradoxal, în loc să-i dăuneze candidatei, îi ajută.

Noi, românii din diaspora, cunoaștem bine asemenea situații. În ultimii 30 de ani, nenumărați tineri talentați au plecat din țară șicanați de diverse personaje lipsite de orice talent, dar bine înfipte în sistemul local din România. Și acei tineri au demonstrat că într-un sistem normal pot să aducă performanțe notabile. Mulți dintre tinerii plecați în ultimii 30 de ani sunt motorul diasporei românești de azi.

Ajunsă la Bruxelles, și Laura Codruța Kövesi va urma această cale. Faptele ei din țară ne dau speranțe că va avea o carieră strălucită cu care România se va mândri. Dar, tot așa cum refuzul donației lui Brâncuși către statul român este văzut ca un moment rușinos în istoria noastră, campania de denigrare a vremelnicului ministru al justiției va rămâne o bubă neagră pe obrazul încercat al României.

Așa că la îndemnul ”nu ne mai faceți de râs prin străinătate” nu putem decât să răspundem : noi vă reprezentăm cu cinste. Priviți-ne prin ochii străinilor și ne veți înțelege. Astăzi, rușinea ne-o fac cei care ne conduc. Iar mizeria lor nu se poate mătura sub preș.

Pentru articolul integral de la Neue Zürcher Zeitung dați click aici .

Traducerea în limba română a articolului NZZ, făcută de Dida Codreanu și Gabriela Mirescu este aici .