România golește de conținut statul de drept
de Mihaela Popoviciu Draisma și Mihnea Mihai
În ediția sa de sâmbătă, 17 noiembrie 2018, prestigiosul cotidian elvețian de limbă germană “Neue Zürcher Zeitung” (NZZ) dedică României sub titlul Rumänien höhlt den Rechtsstaat aus – România golește de conținut statul de drept o întreagă pagină de reportaj de la București. În amplul său reportaj, jurnalistul Volker Pabst relatează despre protestul din 10 august și istoria protestelor de stradă din ultim
ii doi ani, despre modul în care independența justiției este subminată în felii mici, digerabile, despre atitudinea UE și speranțele pe care românii și la pun în Uniune.
Cazul lui Eugen Petală, protestatar pașnic lovit cu bastoanele de jandarmi în 10 august, deschide relatarea din București. Poza lui Eugen Petală cu sânge șiroind pe față devine un simbol al violenței folosite de guvern la manifestație. “Guvernul a tolerat violența pentru a ne discredita”, spune și Dan Barna, președintele Uniunii Salvați România. Protestatarii, în marea lor majoritate, au rămas pașnici. Relatările violențelor în media aservită s-au dovdeit puternic exagerate.
Reală este însă marea frustrare a cercurilor critice față de guvern, care se manifestă de aproape doi ani prin manifestații publice de nemulțumire. Politicienii de la putere sunt interesați doar de propria îmbogățire și de rezolvarea problemelor lor cu justiția. În primele săptămâni după preluarea puterii au vrut să dea o ordonanță de urgență pentru amnistie și eliminarea unor prevederi din codul penal, cum ar fi cea de abuz în serviciu.
După eșecul acelei ordonanțe, guvernul a trecut la implementarea prevederilor ei în felii mici și mai ușor digerabile de către public. Publicul însă nu rămâne pasiv, așa cum au dovedit-o la protestul din 10 august.
Măsurile care conform guvernanților, ar urma să întărească independența și eficiența justiției din România, vor produce exact contrariul, spun cei ce critică schimbarea legilor justiției din țara noastră. “România va deveni un paradis al criminalilor”, a declarat pentru NZZ jurnalistul român Liviu Avram, iar el nu este singurul îngrijorat vis-a-vis de aceste legi: 4000 din cei 7000 magistrați români (judecători și procurori) au criticat deschis guvernanții pentru noile legi ale justiției. Comisia de la Veneția s-a pronunțat și ea critic asupra acestor legi. Parlamentul European a dezbătut în octombrie 2018 noile legi ale justiției din România. Săptămâna aceasta Comisia Europeană a declarat, în cadrul discuțiilor ocazionate de ultimul raport MCV, drept nul progresul realizat în România în ultimii zeci de ani în ceea ce privește reforma justitiției și lupta împotriva corupției.
Mulți observatori consideră însă că ideea unui conflict de valori, așa cum a fost constatat între Polonia respectiv Ungaria și UE, este nepotrivită în cazul României. Florin Ioniță, de la think-tankul bucureștean Expert Forum, declară NZZ că “cu toată simpatia pe care Guvernul României o are față de atitudinea unui Viktor Orban, la noi nu există o construcție ideologică comparabilă cu “democrația iliberală”. Și nici nu există o legitimare democratică pentru așa ceva”.
Speranțele multor români se îndrepată câtre Bruxelles. Atitudinea pro-europeană din țară, dependența de fondurile UE și MCV-ul îi dau Bruxelles-ului puteri semnificative. Cercuri diplomatice consideră că prin condiționarea plăților dinspre Bruxelles se poate obține ceva. Dar, cum declară și Eugen Petală, “drumul înapoi spre statul de drept trebuie să îl găsim noi, în țară”.
