Votul prin corespondență : o șansă, nu un eșec

Scrisoare deschisă adresată președintelui AEP

Stimate domnule Mitulețu Buică,

În cadrul dezbaterii online din 10 iulie 2020 referitoare la proiectul de hotărâre privind modificarea procedurii de depunere a dosarelor de candidatură și a listelor de susținători la alegerile locale din 2020 ați afirmat, în mai multe rânduri că votul prin corespondență reprezintă un eșec. Afirmațiile se regăsesc în înregistrarea dezbaterii de pe canalul Youtube al AEP între minutele 07:55 și 08:40:

Credem că orice afirmație legată de succesul sau eșecul unei activități trebuie însoțită de o specificare a criteriilor care îi stau la bază. Este, deci, esențial să definiți exact motivele pentru care faceți această afirmație. Dacă, de exemplu, este vorba despre o problemă tehnică, de securitate a datelor, de comunicare, de încredere sau o combinație între toate acestea, ar trebui să descrieți problema și să definiți acțiunile pe care le propuneți pentru rezolvare cât și timpul necesar pentru ca rezolvarea să fie implementată. Am aprecia dacă ați reveni public asupra acestei afirmații care poate fi înțeleasă în mod greșit de către alegători în lipsa unei explicații convingătoare.

Menționați de asemenea că votul electronic este folosit într-o singură țară, Estonia, și, ca atare, este “imposibil” să fie folosit în România. Votul electronic este folosit în momentul de față la scrutinuri locale și / sau naționale în Brazilia, India, SUA și Venezuela. În alte țări, inclusiv membre ale UE, au fost testate, cu rezultate diferite, modalități de vot electronic. 

În acest context considerăm că este indicat să începem o discuție despre avantajele și riscurile votului electronic. Putem porni de la experiențele țărilor menționate mai sus. Putem evalua tehnologiile disponibile printr-o analiză detaliată a experiențelor țărilor mai avansate în domeniu. În măsura în care putem alege o tehnologie sigură, putem contribui la testarea metodei de vot. Vă propunem pentru aceasta să definim împreună un eșantion reprezentativ din țară și din străinătate, o perioadă de timp pentru testare, metoda de raportare a rezultatelor și planul de comunicare public. 

În ceea ce privește strângerea semnăturilor pentru susținerea candidaților, credem că reducerea numărului de semnături pentru alegerile locale este un pas necesar și corect. Credem că ar trebui extins și pentru celelalte tipuri de alegeri. Numărul de semnături solicitate ar trebui corelat cu capacitatea AEP de a verifica, prin sondaj, validitatea a minim 10% dintre semnăturile depuse. 

Un alt pas pozitiv către creșterea încrederii în procesul de strângere a semnăturilor menționat în dezbaterea din 10 iulie îl reprezintă crearea unui site prin care cetățenii să poată verifica dacă numele lor figurează pe listele de susținători ale partidelor. Credem că este important ca procesul de strângere a semnăturilor, la fel ca întregul proces electoral, să poată fi observat și verificat de entități independente și de cetățenii ale căror date apar pe listele de susținători. 

Pentru dezbaterile viitoare avem și o rugăminte organizatorică. Dacă este posibil, apreciem dacă dezbaterile și consultările viitoare vor fi anunțate cu un preaviz de 10 zile lucrătoare pentru a ne permite sa ne înregistrăm. Ar fi foarte util dacă AEP ar publica un calendar de întâlniri anuale online astfel încât să permită planificarea din timp a participării.

Cu speranța că veți clarifica afirmația legată de votul prin corespondență și că putem concentra pe transformarea acestui mecanism de vot într-un succes recunoscut,



Semnăturile

Rezistenta din Diaspora

Rezist WMW

Asociația ”Rezist Zürich”


16 iulie 2020

Foto credit: screenshot din dezbaterea online

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *