Aniversăm în curând 5 ani de la primele proteste împotriva OUG 13, adică a încercării unui grup în jurul lui Liviu Dragnea de a transforma sistemul justiției din România într-unul potrivit pentru o republică bananieră.
Lucrurile s-au schimbat între timp. Protestele au avut efect, cariera politică a lui Liviu Dragnea s-a încheiat. Dar cererile mișcării de protest – mișcării #Rezist – au rămas suspendate. Iar un număr de apropiați ai lui Dragnea, de arhitecți ai tentativei de regres democratic, au revenit după instaurarea actualului guvern.
Aceste lucruri sunt cunoscute. Aș vrea azi să atrag atenția asupra două elemente noi. Primul este actualitatea de fragmentație (analogie după bombele cu fragmentație). Spre deosebire de acum 5 ani, ce face guvernul nu este pe prima pagină a mediilor. Alte teme – pandemia, prețul energiei, criza din Ucraina, un nou partid al idioților fuduli din România – predomină. Nu știu dacă este un plan, dar folosește unor instituții să se miște liber fără teamă de proteste. Excluderea judecătorului Danileț din magistratură este un exemplu. Lumea a fost prea ocupată pentru un protest energic.
Al doilea aspect este legat de primul: deriva antidemocratică.
Că am putea să vorbim de pericolul unei derive antidemocratice, deci de mai mult decât de abuzurile și plagiatele ocazionale cu care ne-am obișnuit, pare un gând prea sumbru pentru a fi luat în considerație. România este un pilon important al NATO, primește ajutoare importante de la UE, încearcă să candideze la clubul select al OECD, la spațiul Schengen, are o creștere economică peste media UE. Lucrurile nu arată rău de loc.
Javier Corrales este profesor de științe politice la Amherst College, statul Massachusetts. Într-un recent articol pentru platforma Persuasion (www.persuasion.community) cu titlul „Telltale Signs of Democratic Backsliding” el analizează cazurile țărilor care au suferit un asemenea „regres democratic” în ultimii 20 de ani: Turcia, Venezuela, Brazilia, Ungaria. Recomand cu căldură acest articol ușor de citit și plin de miez. Corrales propune câteva semne care pot anunța un regres democratic:
- elemente preexistente de uzură a democrației, mai ales inegalitate, insecuritate și incapacitatea guvernului de a adresa problemele acute
- un sistem politic în care partidul de guvernământ este unit, iar opoziția dezbinată
Semne că un regres democratic deja a început:
- „autocratic legalism”: modificarea completă a sistemului juridic pentru a o transforma într-o anexă a partidului care se află la putere
- control al guvernului asupra autorităților electorale
Un regres democratic se anunță oare în România, este ceea ce ne putem întreba la 5 ani de la protestele contra OUG 13/2017? Sau a pornit deja?
Comments
Salut, mă leg deocamdată de formă, pînă să intru în fond: aveți scrisul extrem de mic, abia îl văd cu ochelari. Cine are răbdare să descifreze furnicile astea?