Populism și șmecherie

de Andrei Mihăilescu

La prima privire proiectul de ordin al Ministerului Finanţelor înduioşează, ca un film mut, ca o poză de epocă. Aşa suna populismul la sfârşitul secolului XIX: în caz de criză identifică nişte «privilegiaţi», apoi propune-te ca eroul deposedării lor. Între timp, fireşte, există şi populism mai rafinat, dar ce să faci, asta este ce poate expertul economic de la Ministerului Finanţelor în 2019.

Deci statul român vrea informaţii suplimentare despre cetăţenii rezidenţi în afara ţării, pentru a le cere eventual impozite suplimentare. O măsura de înţeles acum când, odată servită clientela electorală, un guvern slăbuţ se trezeşte cu visteria goală şi datorii până peste cap, contractate fără discernământ. Am spus guvern slăbuţ, pentru că un guvern acceptabil sau chiar capabil, aflat la cârma unei ţări cu o creştere economică precum a României, s-ar fi descurcat fără impozite suplimentare.

O precizare: aşa cum aproape toata lumea ştie, România are cu mai toate ţările civilizate acorduri pentru evitarea dublei impozitări. În asemenea cazuri deci, statul român nu mai are ce lua de la cetăţenii săi rezidenţi în aceste ţări. Păi cum aşa, atunci această măsură e utilă doar pentru a impozita trei români din Somalia şi vreo patru din Trinidad şi Tobago? De aceea tot acest glorios proiect?

Explicaţia e simplă. Românul e şmecher. Autorul aceastei iniţiative nu vizează redresarea finanţelor patriei – doar ştie de acordurile pomenite. Unicul scop al iniţiativei sale – şi de aceea e trâmbiţată de pe acum pe cât se poate – este tocmai desemnarea unui duşman public, privilegiatul din străinătate. Acestuia dl. ministru al finanţelor îi poartă pică de mai demult.

În acest fel PSD-ul – care a ratat lamentabil toate campaniile electorale în diaspora – se concentreaza pe electoratul său rezidual din ţară. şi îi spune: bogătanii din străinătate, îi vom jumuli pentru voi. Ei de o parte, voi de cealaltă, noi de partea voastră.

Ceea ce e o prostie din mai multe motive. Una la mână, “bogătanii” din străinătate sunt de fapt aproape toţi, în ţările respective, oameni necăjiţi, care fac munci subalterne, pe care autohtonii nu le vor, trudesc din greu şi trimit bani rudelor. În al doilea rând nu trebuie să fii mare psiholog ca să-ţi dai seama că bătrânul tată al cărui fiică e la muncă în străinătate, la vestea că aceasta va fi impozitată suplimentar, nu va fi recunoscător dlui ministru Teodorovici, sau PSD-ului, indiferent ce-i promite acesta că va face cu banii astfel încasaţi.

Deci iată o măsură populistă, menită a diviza pe cei plecaţi de rudele din ţară, formulată cu stângăcia activistului şcolit în grabă.

Aici însă se vede ceva mai mult. În spatele unui exerciţiu de seducţie electorală inspirat de o reţetă desuetă şi simplă, dar conceput cu picioarele, iată, se întrevede şi o anumită josnicie.

Căci oamenii despre care vrea Ministerul Finanţelor să afle dacă nu poate să-i mai impoziteze suplimentar, sunt cei plecaţi pentru că sub guvernele PSD ţara a fost dusă de râpă în aşa hal, încât ei nu mai văd cum să-şi hrănească copiii. Da, au mai plecat şi medici şi IT-işti de excepţie, dar nu sute de mii. Sutele de mii sunt oameni medii. Care ar fi ramas cu drag, pentru că nu prea cunosc multe limbi străine, nu au un creier de excepţie, nu se bat universităţile de elită pe ei. Pe oamenii ăştia, guvernele PSD factic i-au gonit din ţară. Acum plecaţi sunt. Ar fi plătit impozit în ţară dacă li se dădea un loc de muncă civilizat, dacă erau respectaţi. Au plecat. şi-au făcut un rost unde au ajuns. După aceştia PSD umblă acum ca să îi taxeze.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *