OCTAVIAN URSU: ”e o datorie de a arăta soluții cât mai realizabile în diferitele domenii; dar într-un mod foarte pragmatic și mai puțin ideologic ”

În 16 iunie 2019 a fost ales ca primar general al orașului german Görlitz Octavian Ursu, politician creștin-democrat de origine română. Am dorit să-l cunoaștem mai bine pe Octavian Ursu, mai ales că în turul 2 domnul Ursu fusese reprezentantul unei largi coaliții politice antipopuliste. Dialogul îl poartă colegul nostru, Mihnea Mihai.

MM: Bună ziua domnule Ursu, vă felicit în primul rând pentru victoria pe care ați obținut-o la Görlitz. Este o victorie importantă atât pentru dumneavoastră personal cât și prin faptul că ați reușit să uniți în jurul programului dumneavoastră partide de orientări foarte diferite. Cum ați ajuns în acest punct?

OU: Am studiat programele celorlalte partide și am constatat că multe dintre ele sunt asemănătoare pe teme concrete privind dezvoltarea economică a orașului dar și alte teme legate de societate. Temele care erau diferite erau în număr mai scăzut, deci erau mult mai multe sau sunt mult mai multe teme și idei care ne unesc într-o anumită direcție politică pentru oraș.

MM: Asta este foarte interesant pentru că în România, de exemplu, se poartă câteodată cu o intensitate destul de mare discuția legată de stânga și de dreapta. Dumneavoastră sunteți membru al Uniunii Creștin-Democrate, al unui partid creștin-democrat, cu tradiție în Germania. Credeți că în Europa de astăzi conceptele de stânga și dreapta au o relevanță? Și dacă da, atunci care?

OU: Nu, au, sigur că da, au încă o relevanță. Și aici a fost o discuție de acest gen. În cele din urmă nu a mai fost vorba de dreapta sau de stânga, ci de faptul că suntem un oraș, ne spunem, ne numim oraș european. Suntem despărțiți de râul Neisse și pe partea poloneză există o treime de oraș care a rămas în Polonia [urmare a trasării frontierei germano – polone după cel de-al Doilea Război Mondial, n.r]. Cealaltă parte a orașului este în Germania. Avem o cooperarea foarte strânsă de peste douăzeci de ani, avem un contract, cooperăm foarte strâns, avem și ședințe comune ale Consiliului Comunal în care ne întâlnim, deci avem o cooperare foarte strânsă peste graniță cu partea poloneză a orașului. În acest context s-a desfășurat până la urma urmei și campania electorală, a fost vorba de această deschidere europeană a orașului, dacă dorim să rămânem așa, să păstrăm această deschidere sau să ne blocăm așa cum a propagat concurentul meu de la Alternativa pentru Germania (AFD).

MM: Cunoaștem aceste discuții la un alt nivel și din România. Mi se pare foarte interesant că le regăsim într-o profunzime diferită în funcție de țările europene la care ne uităm.
Ați vorbit despre AFD, partidul numit deseori populist, care are accente de extremă dreaptă, ai cărui simpatizanți vedem că nu se dau înapoi nici de la violență fizică. Vedem de altfel formațiuni de acest tip în multe țări europene. Cum credeți că se va aplana evoluția acestor formațiuni politice? Cum credeți că vom trece peste acest moment populist și ce credeți că le lipsește oamenilor ca să-și recapete încrederea în politica tradițională, politica făcută în jurul unui centru și în jurul unei societăți deschise?

OU: Cred că problema principală este că unii oameni, unii alegători sunt dezamăgiți de anumite promisiuni făcute de partidele tradiționale de-a lungul timpului, de promisiuni care nu s-au împlinit decât în parte sau au durat prea mult iar acest lucru trebuie schimbat. De aceea, ceea ce vorbim, ceea ce promitem și din punct de vedere politic și din punct de vedere practic, proiectele despre care vorbim trebuie să fie proiecte reale, proiecte care într-un anumit timp delimitat se pot realiza. Cred că este o anumită dezamăgire în populație, ceea ce duce la succesul acestor partide, care la urma urmei nu au realizat nimic și în mare parte nu promit mare lucru. E o atitudine de protest a populației când votează pentru aceste partide. Este dovedit și prin studii că de fapt mulți nu-și pot imagina sau nu-și promit prea mult din această alegere și votează pur și simplu ca protest aceste partide politice. De aceea, este datoria celorlalte partide, și e o datorie pragmatică, de a arăta soluții cât mai realizabile în diferitele domenii; dacă e domeniul economic, social; tot ceea ce se poate realiza din punct de vedere politic, dar într-un mod foarte pragmatic și mai puțin ideologic.

MM: Ați vorbit despre proteste. La rândul dumneavoastră ați protestat, ați participat activ la revoluția din decembrie 1989. Poate fi comparată atmosfera de protest de atunci cu atitudinea, să zic, de protest a alegătorilor de astăzi? Există puncte comune sau există mai degrabă diferențe?

OU: Nu, nu se poate compara dintr-un punct foarte concret de vedere: protestele care au avut loc acum 30 de ani au avut loc într-un context politic dictatorial. Cele care au loc astăzi au loc într-un context politic democratic. Deci suntem în situații diferite, iar faptul că unii protestează sau doresc o altă orientare politică sunt dorințe legitime, democratice. Este de datoria celorlalți politicieni, sau a politicienilor în general, de a arăta care sunt soluțiile mai bune, dacă ei consideră, ca și mine, că acest drum este drumul care trebuie.

MM: Domnule Ursu, vă mulțumesc mult pentru amabilitatea de a discuta cu noi. Încă o dată felicitări pentru victoria de la Görlitz și sperăm să auzim din partea dumneavoastră numai vești la fel de bune.

OU: Să dea Dumnezeu! Vă mulțumesc frumos și dumneavoastră, toate cele bune și o zi bună în continuare!

Transcrierea interviului telefonic: Flavia Tăraș și Beatrice Stoicovici

Foto credit: octavian-ursu.de

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *