de Mihnea Mihai
27 mai 2019 – 27 mai 2020: astăzi de împlinește un an de când Liviu Dragnea se află, meritat, după gratii. Cei care am fost la proteste știm pe de rost pentru cât timp și de ce. Pedeapsa de 3 ani și 6 luni îi este acordată pentru angajări fictive la DGASPC Teleorman, după ce fusese condamnat cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012.
Dar nu sunt oare mai demne de menționat alegerile europarlamentare din 26 mai? De ce trebuie să ne amintim de un personaj care a ajuns acolo unde îi e locul? Pentru mine motivul este unul simplu: Liviu Dragnea, prin modul fățiș și obraznic în care s-a luptat cu sprijinul PSD și ALDE pentru propria libertate, a devenit personificarea corupților din politică. Atitudinea lui a mobilizat oamenii la protestele pro justiție independentă și stat de drept din 2017-2019. Arestarea lui binemeritată a creat falsa impresie că problemele pentru care am ieșit în stradă sunt rezolvate.
Cum stau însă lucrurile cu adevărat azi, la un an de la arestarea lui Liviu Dragnea? Avem, într-adevăr, un alt guvern. Dar parlamentul, cel care controlează guvernul și dă legile în țară, este același, cu mici excepții date de traseismul politic tradițional. Impresia generală este că PNL, partidul care a preluat singur guvernarea după alegerile prezidențiale din 2019, se află la putere. Impresie doar parțial corectă, pentru că actualul guvern nu are o majoritate parlamentară proprie. Acesta este și unul dintre motivele pentru care, la nivel de legislație în justiție, nu s-a întâmplat aproape nimic. De altfel, chiar și Comisia Europeană remarcă, în raportul din 20 mai 2020, într-o recomandare către Consiliul European că ”În timp ce guvernul susține în prezent acțiuni pentru prevenirea și sancționarea corupției și a demonstrat disponibilitatea de a elimina unele dintre cele mai controversate măsuri (implementate de guvernarea PSD ALDE, nn), România nu a făcut încă modificările legislative necesare.” (pagina 9, paragraful 28). Cu alte cuvinte, faptul că legile care ne-au scos în stradă rămân neschimbate se vede și de la Bruxelles, așa cum se vede și intenția actualului guvern de a reveni asupra celor mai controversate măsuri.
Întrebarea pe care ne-o punem este cum putem progresa din punctul în care am ajuns la un an de la arestarea președintelui în funcție al PSD. Ceea ce lipsește acum pentru a reveni asupra mutilării legilor justiției operate sub guvernarea PSD ALDE este o majoritate parlamentară clară pro stat de drept. Această majoritate clară se poate obține doar în urma alegerilor parlamentare anunțate pentru 6 decembrie 2020. De aceea, protestele pentru o justiție independentă și un stat de drept se continuă, în mod logic, prin participare și vot la alegerile parlamentare din decembrie. Atunci se decide, de fapt, soarte justiției din România și succesul sau insuccesul protestelor din 2017-2019. Acestea fiind spuse, hai la vot în decembrie 2020.
